Cum știi că ai un sistem de sănătate pe butuci în România. Peste 50% dintre români se tratează în străinătate
România continuă să fie pe primul loc în Uniunea Europeană la decesele din cauze prevenibile și tratabile, iar această realitate dureroasă îi împinge pe mulți români să caute soluții medicale în alte țări. Sistemul de sănătate românesc, marcat de lipsa investițiilor și de probleme cronice, își dovedește limitele, iar un număr tot mai mare de cetățeni aleg să se trateze în străinătate, adâncind o datorie de sute de milioane de euro către statele în care au primit îngrijiri medicale.
Datoriile României către statele străine pentru tratamentele medicale
Conform datelor recente, România are o datorie de peste 324 de milioane de euro către țările în care românii au fost tratați. Această sumă colosală reprezintă costul serviciilor medicale oferite cetățenilor noștri în alte state, care nu au mai avut încredere în sistemul sanitar românesc. Doar în ultimul an, datoria a crescut cu 29%, ceea ce reflectă un trend clar: tot mai mulți români își caută salvarea în spitalele din afara țării.
Cei mai mulți bani îi datorăm Germaniei, țară care a tratat un număr mare de pacienți români, acumulând o factură de 130,4 milioane de euro. Pe locul doi se află Spania, unde românii au acumulat datorii de aproape 49 de milioane de euro, urmată de Italia cu 43,6 milioane de euro. Alte țări de pe această listă a datornicilor includ Franța, Austria, Ungaria, Marea Britanie, Elveția și Suedia.
Nemulțumirile românilor față de sistemul sanitar
Nemulțumirea generalizată față de serviciile medicale oferite în România nu este un secret. Potrivit ultimelor sondaje, 6 din 10 români sunt complet nemulțumiți de modul în care funcționează sistemul public de sănătate din țară. Această nemulțumire este motivată de mai mulți factori, printre care lipsa infrastructurii medicale, echipamentele învechite și accesul limitat la tratamente moderne, dar și de condițiile precare din multe spitale de stat.
În ciuda promisiunilor și proiectelor anunțate ocazional de Ministerul Sănătății, rezultatele concrete întârzie să apară. Majoritatea investițiilor se fac în sectorul privat, unde prețurile pentru tratamente sunt adesea inaccesibile pentru o mare parte din populație. Acest vid de eficiență în sectorul public nu face decât să agraveze criza din sănătate și să împingă tot mai mulți români să caute soluții în afara granițelor țării.
Exodul medical și soluțiile ineficiente
Migrarea românilor în căutarea tratamentelor medicale de calitate în străinătate nu este o problemă nouă. Însă, pe măsură ce situația din spitalele românești continuă să degradeze, acest fenomen devine tot mai vizibil și mai apăsător pentru bugetul național. Faptul că statul român acumulează datorii masive față de alte țări europene demonstrează incapacitatea sistemului local de a oferi îngrijiri medicale adecvate cetățenilor săi.
Datoriile externe sunt doar un simptom al unei probleme mai profunde. Pe lângă sumele mari pe care România le datorează statelor europene, pierderea încrederii în sistemul sanitar autohton reflectă un eșec structural. În loc să investească în modernizarea spitalelor și în formarea personalului medical, statul român continuă să acopere costurile tratamentelor oferite de alte țări. Aceasta nu este o soluție sustenabilă pe termen lung, ci doar o modalitate temporară de a amâna colapsul.
Ce urmează pentru sănătatea publică din România?
Până când autoritățile nu vor implementa reforme serioase, orientate către modernizarea infrastructurii și îmbunătățirea accesului la tratamente de calitate, situația nu se va îmbunătăți. Este nevoie de investiții substanțiale în spitalele publice, de atragerea și păstrarea personalului medical calificat, precum și de crearea unui sistem transparent de management al fondurilor alocate sănătății.
Până atunci, românii vor continua să plece în străinătate pentru a beneficia de tratamente care le-ar putea salva viața, iar statul român va continua să acumuleze datorii față de aceste țări. Problema datoriilor externe este, însă, doar vârful icebergului. Adevărata provocare constă în regândirea unui sistem medical care să poată face față nevoilor reale ale populației și care să ofere soluții viabile la nivel național, astfel încât cetățenii să nu mai fie forțați să plece în afara țării pentru îngrijiri medicale esențiale.
Soluțiile sunt complexe și necesită voință politică, dar și o schimbare de mentalitate în ceea ce privește prioritatea sănătății publice. În lipsa unor măsuri clare, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios, în care datornicii sunt și cei mai afectați de un sistem medical ce nu reușește să le asigure drepturile de bază.